True Blood(paused)

Lorena zambi reflexiei din oglinda. Isi ridica breteaua cazuta de pe umarul ei palid si privi in spatele ei. Bagajele erau deja facute, iar nerabdarea de a ajunge mai repede in acea vagauna numita Bon Temps era infinita. Isi incheie fermoarul rochiei pana sus, astfel incat rochia statea perfect mulata pe silueta ei perfecta si palida. Buzele ii erau date cu un ruj rosu strident, la linie, iar in ochii ei sangeri se citea mai multa foame decat avusese vreodata. Rochia era rosie intr-un contrast impecabil cu pielea ei alba si uitata de soare, lunga si din matase. Lua ultima gura de sampanie din paharul de cristal al hotelului unde se oprise cand soarele rasarise. Privi ceasul elvetian pe care il avea din 1855, iar acela indica ca mai erau doar zece minute pana apunea soarele. Zambi diabolic doar amintindu-si figura partenerului si copilului ei, William Compton. Incepu sa ii para rau ca il eliberase cand putea sa il tina ca si catelusul ei de companie. O sa regret asta toata viata mea, care de altfel, este eterna, isi spuse in gand in timp ce lasa paharul gol jos. Isi prinse parul intr-un coc pe care il invatase in anii 90 de la un profesionist. Zambi cand vazuse in oglinda un obiect pe care ar fi trebuit sa il arunce odata cu plecarea lui. Colierul de la William. Puse mana pe el si il mangaie usor cu unghiile ei rosi si zambi ironic cand isi aduse aminte momentul cand il primise.
- Nicio problema, William, ne vom vedea curand si voi avea grija sa te intorci cu mine din acea vagauna.
Isi mai verifica o data machiajul si inchise usa in urma ei lasand pe cei de la hotel sa ii ia bagajele.


Sookie Stackhouse termina de sters si ultima masa murdara din barul Merlote's. Se duse si se aseza pentru un moment, fericita ca barul era cat pe ce sa se inchida, iar ea avea de gand sa isi conduca masina ei galbena pana in fata casei, iar apoi sa se puna in pat ignorandu-l pe Jason si muzica lui. O privi pe Arlene. M-am saturat de toata lumea asta care vine si pleaca..si cand ma gandesc ca Sookie ia tot bacsisul pe care eu il merit, isi spuse Arlene in gand, iar Sookie ii zambi si o prinse de mana.
- Stai linistita, Arlene. Lucrurile o sa se termine, iar eu o sa ma imbolnavesc si asa tu vei lua tot bacsisul.

Bill Compton schita un zambet aproape seducator si intra in bar, incercand sa-si aminteasca daca in seara de miercuri era tura ei. Se aseza la o masa, aparent cu gandurile in alta parte, si totusi constient ca micul bar rustic luase foc cand el intrase. Pana si cei care nu-si dadusera seama ca era vampir intoarsera privirile spre el ; Bill se feri sa le raspunda inapoi.
O astepta doar pe ea.

Arlene surase si pleca privirea.
- Scuze, Sook. Doar ca Katie a mea e bolnava, si nu-ti vine sa crezi cat iau nenorocitii astia de doctori pentru o pneumonie. Jumatate tu, jumatate eu, ca-n fiecare seara, okey, scumpo ?
Zambi, dar nu mai astepta raspunsul lui Sookie pentru ca in bar tocmai se iscase o forfota de nedescris. Privi spre usa, si spre "omul" care intrase.
- Stele mele. sopti ea, terifiata. Isi facu discret o cruce si se intoarse cu spatele.

Sookie se intoarse si il privi pe barbatul care intrase in bar. Inghiti in sec si se uita spre Arlene. Era sigura ca Arlene nu vroia sa mearga asa ca se ridica de pe scaun, isi potrivi uniforma si ecusonul din piept, iar cu pasi destul de marunti se apropie de masa lui.
- Cu te sa te servesc?
Nu stiu daca aceasta era replica potrivita, dar putea macar sa incerce. Incerca sa ii citeasca gandurile, dar vazu ca nu functioneaza. Isi dadu seama ca barbatul nu era om, dar era prea tarziu sa mai dea inapoi. Schita un zambet si astepta.

Bill fu usurat cand vazu ca ea era acolo, si ii zambi stins cand veni sa-i ia comanda.
- Aveti una din sticlele acelea de sange sintetic, True Blood?

Jason Stackhouse se sprijini de peretele de lemn de la Merlotte's,si privi spre masa de biliard. Ii facu semn lui Hoyt sa loveasca, dar privirea prietenului lui era in alta parte. Se intoarse si vazu unul din coltosii aia scarbosi intrand in bar, si pe ... Sookie. Sookie ii lua comanda!
- Nenorocitul dracului, numa' c-un deget s-o atinga, si ii bag coltii aia inapoi de unde ies.

Sookie inghiti in sec cand vazu ca cere True Blood. Incerca sa para draguta si sa zambeasca.
- Da, avem. De care doresti?
Il vazu pe fratele sau intr-un colt la sala de biliard si ii facu semn din ochi ca totul e in regula.

Bill ridica incet din umeri, si se uita cu coada ochiului inspre babratul din spatele barului.
- Sincer, nu stiu. spuse el aproape soptit, cu un zambet seducator. Sunt nou in toata treaba asta cu "iesirea la lumina". Ce mi-ai recomanda, domnisoara ... Stackhouse?
Se prefacu ca citeste de pe ecusonul ei, dar de fapt i-ar fi putut spune numele si-n vis.

Tara iesi din bucatarie si se sterse pe prosopul de la blugi, intrand in spatele barului. Nu-i fu greu sa oberve privirea uimita a lui Arlene, tinta spre spatele lui Sookie si spre un mort-viu de langa ea.
- Oh, Isus pe Cruce, tu vezi cum il priveste? Uite asa intra numai in probleme.

Sookie se rosi si ii scapa un zambet.
- Pai, 0 Negativ mai avem. Deci o sa iti aduc din acela.
Pleca de langa masa lui si ofta usurata ca a scapat cu viata.
- Arlene, da-mi un True Blood 0 Negativ.
Arunca o privire spre Tara.
- Hei, Tara.

Tara ofta incet, clatinand nesigura din cap.
- Sook, lasa-l pe Sam sa ia comanda ...aluia. L-am vazut cum se uita la tine, si nu trebuie sa fiu ... speciala ca tine , ca sa stiu ce gandeste. Probabil te vede ca o gustare mica si usoara dupa cina.
Se infiora, injura incet nenorocitii astia de morti vii, ca el sa nu cumva sa auda, si sterse tejgheaua cu prosopul.
- Jason Stackhouse, ia-ti picioarele de pe masa aia de biliard, sau mergi acasa cu ele infipte in fund!

Sookie isi dadu ochii peste cap.
- Tara, e doar un client si nu imi e frica de el. Sunteti aici cu mine si nu cred ca va incerca sa imi faca ceva.
Lafayette iesi din bucatarie mirosind a oua arse.
- Sook, eu nu as avea atata incredere in tarfele astea moarte, dar miscatoare. Crede-ma, sa te intepe unu de ala, ajungi sa iti doresti sa fi in Iad.
Sookie schita un zambet.
- Lafayette, nu crezi ca ar trebui sa te intorci in bucatarie si sa nu mai exagrezi atat?
Lafayette lua o bomboana de pe bar si zambi.
- Chiar deloc Sook, nu uita ca si tarfa de verisoara mea e aici.
- Arlene, ce-i cu True Blood-ul ala? intreba Sookie si arunca o privire spre acel vampir. Nu vreau sa enervez pe nimeni in seara asta, spuse cu grija sa auda doar Arlene si cei de la bar.

Arlene clatina din cap si se sterse pe maini, grabita.
- Da, normal, Sook. Il aduc acum. Il vrea incalzit, nu-i asa?
Tara ii puse o mana puternica pe bratul gol, oprind-o.
- Oh, cred ca poate sa-l bea si rece.

Sookie isi privi confuz prietena.
- Tara, ce e cu tine?
Incuvinta spre Arlene.
- Incalzeste-l te rog.

Tara isi pleca privirea si prepara inca un whiskey pentru echipa lui Jason, apoi isi ridica ochii spre Sookie.
- Scuze, Sook ,doar ca ... urasc fapturile astea. Haide, du-te. Si ai grija tarfo, daca-si pune o mana moarta pe tine, i-o smulg din umar.
Schita un zambet si ii facu cu ochiul ,apoi ii dadu bauturile lui Arlene.

Eric Northman deschise usa sicriului dintr-o data, si clipi de cateva ori in intunericul subsolului. Nu-i lua mult sa-si dea seama ca avea coltii ridicati - mai ascutiti ca niciodata. Zambind incet, se ridica si urca scarile barului aproape ametit de dupa seara trecuta.
- Pam! striga el, un singur cuvant, dar care stia ca o va aduce acolo intr-o sutime de secunda.

Pam Swynford De Beaufort nici nu m-ai clipi cand isi auzise stapanul strigandui numele .Se mai uitase o data la reflectia ei din oglinda. Parul ca aurul ii atarna pe umeri acoperiti cu un costum negru din piele care statea ca turnat pe corpul ei zvelt. Privirea nu a durat mai mult decat o secunda pentru ca stia ca lui Eric, stapanul ei , nu ii place sa fie facut sa astepte.
- Mai strigat, Eric?

Eric ridica din umeri si ii zambi stins.
- Mi-e foame, Pam. Poti sa-mi gasesti ceva rapid si delicios?
Se opri ca sa deschida usa biroului, si se intoarse spre ea cu coltii dezveleti.
- Si cat mai putin ... dornic. Imi place cand se zbat.

Pam zambii cu pofta si dorinta.
- O sa ma asigur ca o sa fie cat mai ...violent pe cat posibil.
Pam isi cantarea deja optiunile in cap.
- Banuiesc ca alte calitati nu ar trebuii sa aiba , iar probabail sexul nu conteaza. O sa ma duc sa vad ce gasesc prin imprejurimi pentru ca in bar sunt prea darnici toti. Altceva ce mai pot face pentru tine ?
Pam se uita la el sperand ca el sa ii porunceasca sa faca ceva un pic mai intresant dar totusi nu prea aventuros , nu cumva sa isi strice hainele de piele.

Eric se aseza la birou, aruncandu-si documentele direct in cosul de gunoi.
- Ai putea sa-mi spui de ce zambesti asa, in primul rand. A fost cumva vreo reducere la shopul de jucarii sexuale?
Schita un suras cunoscator,si se uita in jur, nelasandu-i timp sa raspunda.
- S-ar putea sa avem nevoie de cineva care sa se ocupe de partea oficiala din Fangtasia.

Pam isi daduse ochii peste cap .
-Haha , foarte amuzant Eric, contrar credintelor tale amuzamentul nu ti sa inflorit in decursul secolelor asa ca nu mai incerca. Dar daca esti curios de morivul zambetului meu, pai ma gandeam la o noua angajata la Fangtasia ,pentru un muritor chiar ma intriga. Nu ca drogata de Ginger. Si ca tot ma gandeam la mancare, ar trebuii sa ma grabesc cu a ta sau am destul timp cat sa imi pot schimba papucii?

- Pam, scumpo, nu vei mai avea in ce sa pui papucii aia daca nu o aduci aici in cateva clipe. Abia pot sa-mi inchid buzele de foame.
Arunca inca o hartie, plictisit.
- Mi-e atat de dor uneori de frauda. Facea lucrurile mult mai interesante.

- Jeg beklager, Eric. Plec acum.
Pam merse in oras si lua de gat prima fata pe care o vazu. Femeia se zbatea si spunea ca are copii de hranit, dar Pam se obisnuise deja cu aceste abureli. Ii puse mana la gura, iar pe drum se hrani si ea cu un adolescent drogat. Se intoarse la bar in mai putin de cinci minute si intra in biroul lui Eric murdara de sange.
- Mi-am murdarit si pantofii pentru tine, Eric.
Arunca corpul femeii care inca se zbatea pe jos si ii arunca o privire spre seful ei.
- Pot si eu sa gust macar?

Eric surase satisfacut, privind sre chipul gol si chinuit de demoni al femeii odata frumoase, care se zvarcolea pe podeaua lui de gresie neagra. Unghiile ei sapasera in carne, zgariind tot ce apuca, aproape ajungand la degete in disperarea ei, cand Eric se apropie de ea cu coltii ridicati.
- Damer guds, hvor overbevisende er! exclama el soptit, aplecandu-se incet spre ea, cu o mana in parul ei blond-deschis, moale ca fanul. Trase pana cand auzi firele cum se desprind de pielea capului. Asta atrase noi urlete.
Se intoarse spre Pam si zambi incet, nevinovat, si dulce.
- Ei, banuiesc ca poti sa gusti si tu. zise el, apoi ridica un deget in aer parand aproape amenintator, acompaniat de tipetele disperate ale femeii tintuite de podea. Poti sa gusti, dar doar dupa ce termin.
Incepu sa rada incet si isi infipse dintii in pielea ei moale, iar ultimul gand care-i veni inainte sa se lase purtat de gustul cald al sangelui era ca Pam putea sa viseze mult si bine - amandoi stiau ca dupa ce termina el, nu mai ramanea niciun singur strop.

Pam isi dadu ochii peste cap si se feri de stropii de sange care ieseau din corpul fetei. Stiam ca trebuie sa imi iau si eu ceva...Urasc doar sa stau sa privesc
Se aseza pe scaunul cu modelul Fangtasia si isi sterse pantofii de sange. Isi aduse aminte de imaginea nevinovata a lui Bill Compton stand la mesele mizerabile de la barul acela din suburbii.
- Stiai ca faimosul pacifist, William Compton este in oras?
Pam zambi, stiind ca isi intrerupse creatorul de la felul principal.

Lorena isi agata rochia rosie atunci cand cobori din avion. Injura pe norvegiana, iar apoi lasa bataia vantului sa ii aduca mirosul de sange proaspat. Cobori si ultima scara a avionului apoi privi in jurul ei.
- Bon Temps! spuse pe un ton usor surprins.
Se concentra indeajuns de mult incat sa reuseasca sa isi simta "copilul". Se indrepta spre prima masina pe care o vazu si il constranse pe sofer sa o duca unde vrea ea. Barbatul nu avu de ales decat sa accepte. Se aseza pe locul din spate al masinii negre ca noaptea si ii porunci omului sa porneasca spre Vest. Pe drum, se privi in oglinda retrovizoare sa fie sigura ca in timp ce a stat in acel sicriu mic si ingust nu isi deranjease parul sau isi strica machiajul. Zambi satisfacuta cand vazu ca a ajuns la un bar care arata mai mult ca o carciuma.

Bill isi retinu un zambet, ascultand discutia lui Sookie cu barmanita, o negresa inalta si bine lucrata, care gasi curajul -singura din bar, desi toti simteau la fel- sa-i arunce cateva priviri amenintatoare.
O astepta pe Sookie sa vina la el, nesigur cum sa ii vorbeasca din nou. Sophie-Anne comandase. Trebuia sa afle ce era acea fiinta de fapt, si cel mai usor -nu placut- mod era sa o seduca.
Schita un zambet stins si fermecator, si astepta.

Lorena se sterse la gura si de ultima picatura de sange. Arunca o privire spre cadavru si zambi malefic. Ridica din umeri, stiind ca, desi se hranise acum doua minute, avea sa mai vrea.
Intra pe usa "barului" si se uita in jur. Barul arata chiar ca o carciuma pentru cei fara bani. Aici is petreci tu timpul liber, William. Sincer credeam ca te-am invatat mai bine de atat. Simti mirosul altui vampir inca dinainte sa se uite in alta directie. Se indrepta spre bar sa ceara mai multe informatii si vazu o blonda spalacita, probabil o tarfa care punea pe tava niste True Blood. Ramase surprinsa pe moment, iar apoi merse langa ea si ii lua True Bloodul de pe tava cu un zambet pe buze.
- Iau eu asta. Am nevoie mai multa decat orice alt betiv care nu stie ce comanda, spuse pe un ton autoritar, prefacandu-se ca nu stia de existenta altui vampir in bar.
Sookie se uita atat cu incredere cat si cu spaima la femeia inalta si palida din fata ei. Ramase confuza pentru un moment, dar apoi stiu ca aceasta era un vampir. Doi vampiri in Bon Temps?
- Imi pare rau, dar acest True Blood nu este pentru un client betiv.
- Atunci ? spuse Lorena indrazneata in timp ce desfacea sticla.
Sookie ii lua sticla din mana lui Lorena si ii zambi ironic.
- Daca vrei si tu, o sa am cea mai mare onoare sa te servesc. Nu imi e frica de tine sau de prietenii tai.
Lorena ridica o spranceana perfect arcuita si o mangaie pe parul blond, evident vopsit cu o vopsea foarte ieftina.
- Locul acesta este o carciuma in adevaratul sens al cuvantului, deci nu ma mira ca si oamenii se comporta ca atare. Stai linistita, draga mea, in curand nu o sa mai ai pe cine servi.
Sookie se prefacu ca intelese ceea ce i-a spus vampiroaica si puse sticla de True Blood pe tava si se indrepta spre masa unde statea vampirul necunoscut. Ii puse True Blood-ul in fata dupa care ii arunca o privire fulgeratoare.
- Data viitoare, sper ca nu o sa iti mai aduci si alti prieteni. Orasul asta este un oras linistit si vrem sa ramana asa, sincer. Nu avem nevoie de voi sa faceti spectacol.
Lorena se aseza pe unul din scaunele libere care erau acolo si se uita la blonda cum dicuta cu cineva pe care ea nu putea sa il vada, dar totusi sa il simta. Isi puse un picior peste altul, lasand crapatura rochiei rosii ca focul sa cada in jos pe piciorul ei palid dezvelit. Ignora privirile tuturor celor care erau in bar si se uita la cea care era dupa bar.
- Nu inteleg cum voi puteti inspira aerul asta si sa suportati toti betivii care sunt pe aici. E pur si simplu vorba de demnitate. Eu si sa nu mai am ce manca nu asi accepta sa lucrez intr-un loc ca asta.
Se rezema de bar si ceru un whisky cu gheata, in timp ce urmarea privirile chelnaritei asupra barbatului care statea cu spatele.

Eric se ridica de pe corpul racit al femeii, si isi sterse usor buzele albe cu marginea palmei.
- William Compton ? spuse el cuvintele cu un usor accent, care inca nu ezita sa apara atunci cand era uimit. Chiar si dupa o mie de ani.
Ridica din umeri ganditor, privind din instinct spre femeia exsangvinata si o lovi usor cu varful pantofului.
- Mda, fara dubiu moarta.
Se sprijini pe birou si o fixa pe Pam cu privirea.
- Din pacate, nu pot spune acest lucru si despre dragul nostru Bufallo Bill. Ai grija de asta, da, Pamellia?

William ridica o spranceana spre Sookie, nedumerit. Isi drese glasul ca sa para mai stapan pe sine, sau poate tocmai contrariul. Deja isi uitase rolul.
- Alti prieteni ?
Si inainte sa apuce sa termine cuvintele, prezenta unui alt vampir il lovi din plin. Atat de puternica, revelatia existentei ei l-ar fi facut sa se clatine. Stranse mana pe tablia mesei si isi inclesta maxilarul, privind in jur.
- Desigur. Alti ... prieteni.

Pam isi pastra figura lipsita de expresie.
- Ca de obicei, Eric. Ma ocup eu de toate. Tu doar distreaza-te si nu iti fa griji de ramasite.
Spera ca Eric sa observe ironia pe care o avea in glas si sa nu o vada cand isi dadu ochii peste cap.
- Bill era la barul acela din suburbii , Merlotte's si parea ca sta de vorba cu o chelnarita destul de draguta.
In mintea lui Pam aparu ea deja rupandu-i beregata.
- I-am simtit mirosul sangelui de la mile departare. Era cat pe ce sa ma abat de la drum, dar, evident, devotamentul meu pentru tine e mult mai puternic decat sangele dulce.
Zambi cat se putea de convingator si ridica cadavrul femeii. Urma sa il duca in cosul de gunoi sa ii lase pe politisti sa se bucure cautand "criminalul".

Sookie se uita la acel barbat fara sa spuna nimic.
- Acum nu iti mai recunosti prietenii. Ar trebui sa spun, prietenele. E o femeie care pare sa caute scandal si sincera sa fiu, in locul tau as lua-o de aici.
Isi puse tava sub brat si incerca sa patrunda in mintea creaturii, dar nu reusise si cel mai probabil se astepta la asta.
- Nu avem noi puterea voastra, dar asta e localul nostru.