Spartacus - Blood, Tears, and Gold

Lucrezia privi spre Glaber care ii indica servitoarei cum sa-i aduca vinul, si surase cu ironie spre Ilythia.
- Cei mai multi barbati trebuie sa munceasca neincetat si dedicat, scumpa mea.
Isi indrepta tinuta, cu rochia portocalie infatisandu-i mai mult de jumatate din piept, si isi lua evantaiul negru pe care Naevia i-l aduse.

Spartacus fu aruncat in spatele celulei stramte care mirosea a sange si rahat, si abia avu puterea sa pareze cu mainile lovitura podelei. Se tara pana la perete si inchise ochii, straduindu-se sa-si aminteasca altceva ... orice altceva ... . Amintiri din cealalta viata a lui, caci nu i se parea ca mai avea vreo legatura cu asta. Gandul ii sageta imediat mintea, aducandu-i un junghi de durere si totusi o slaba simtire de speranta. "Sura." Ea era legatura lui cu trecutul, viitorul, cu vii si cu mortii. Cea mai buna parte a lui era ea. Singurul lucru bun pe care-l facuse, in noaptea cand decise ca nu se mai culca langa alta femeie pana cand n-o va vedea din nou. Fusese cu doi sau poate trei ani in urma, dar parea vieti.
"Zeii vin la mine." spusese ea in timp ce-si lega lenejria peste coapsele ude. "Oh." raspunsese el in gluma, culcat in pat, incercand sa-si recapete suflul. "Si ce ti-au spus ei despre mine?"
Primise inapoi un zambet seducator si totusi tare ca otelul, o scurta ridicare din sprancene. O soapta increzatoare. "Ca nu o sa mai iubesti alta femeie."
Spartacus se culca pe podeaua celulei, sangele lui amestecandu-se cu a celor de dinaintea sa.

Ashur privi cum garda ii zambeste, in timp ce se apropie de el, in drumul sau spre iesire.
Zambi si el triumfator, deja stiind raspunsul, dar totusi, se apropie de garda si facu un gest larg al mainilor.
- Ei bine? intreba el. Ce a spus dominus?
- Ai obtinut ce ai vrut, gla...
Ashur se incrunta. Garzile ii numeau "gladiatori" de cand venisera in ludus, dar niciodata nu se oprisera la inceputul cuvantului.
- Ce e? Ti-a fulgetar Jupiter limba si nu mai poti sa numesti gladiatorii pe numele lor?
Garda se incrunca, apoi isi umfla pieptul si il impinse spre camera lui dominus.
- Gladiatorii lupta, nu cersesc audiente cu dominus. spuse omul cat de taios se putu, apoi ii deschise in fata usa cea mare si il impinse in fata lui Batiatus, ca pe ultimul gunoi.
Ashur se inrosi ca un rac si ii sopti taios, la randul sau:
- Daca ma mai injosesti vreodata de fata cu Quintus Batiatus, am sa te las fara instrumente. ameninta Ashur, uitandu-se la partea de sus a pantalonilor garzii, apoi in ochii sai.
Se intoarse si se aranja, apoi facu o plecaciune adanca in fata lui stapanului.
- Dominus. spuse el, respectuos. Sper ca nu va deranjez din treburi mult mai importante decat a mea, dar am venit sa-mi ofer umilele servicii stapanului meu. incepu Ashur, apoi isi dezveli dintii stralucitori si zambi.

Quintus se uita la Ashur si isi dadu ochii peste cap.
- Ashur, caine fidel, tocmai i-am adus in casa pe cele mai importante persoane ale Romei, iar tu imi ceri o audienta?
Batiatus pufni intr-un ras batjocoritor apoi sorbi o gura din cupa cu vin ca si cum nu ar avea ceva mai important de facut.
- Ai venit sa iti oferi servicile, spuse cu acelasi zambet ironic pe buze.
Se uita inspre garzi.
- Unde este tracul ? Care a luptat in arena?
Garzile schimbara priviri intre ei, dar nu stiau ce sa ii raspunda stapanului. Batiatus pufni intr-un ras apoi tranti paharul de vin de perete, lasand o pata de culoarea sangelui care se varsa pe perete.
- Unde e nenorocitul de trac?
Arunca o privire amenintatoare spre Ashur.

Ashur ofta incet, apoi isi indrepta spatele. Daca vreau sa intru in gratiile lui, atunci va trebui sa suport putine urlete si inca putin vin pe pereti.
- Spartacus este in celula lui, chiar eu am vazut garzile ducandu-l in acea directie, cu putin timp inainte sa vin aici, dominus. spuse Ashur repede, apoi incepu sa se plimbe prin incapere, in cercuri mici, tinandu-si mainile impreunate la spate.
- Pot sa va asigur, dominus, Spartacus va fi bine pregatit, imblanzit si va aduce multe victorii in arena. Pot vedea asta in ochii sai mici si rai, specifici tracilor. Dar poate ii trebuie un mic impuls pentru toate acestea...zise Ashur, apoi ii multumi lui Jupiter ca se gandise la ideea aceasta cu ceva timp inainte.
- Spartacus o vrea pe sotia sa. Daca asta ii ofera un impuls, atunci ar trebui sa-i spunem ca o vom aduce ca sclava pentru tine, dominus.

- Nu imi pasa de nevasta lui sau de victorile lui in arena, spuse Batiatus pe un ton aspru, nervos.
Facu semn unei sclave sa ii umple alt pahar cu vin .
- Cel putin nu acum. Il am pe Crixus. Galul cel neinvins. Acum singurul lucru care imi pasa este sa fac o impresie buna fata de magistrat si de familia lui. Casa Batiatus sa fie cel mai bun ludus. Vreau sa fiu cu mult mai bun decat nenorocitul de Solonius.
Se uita in stanga si in dreapta lui sa vada expresiile garzilor, dar acestea erau intacte. Aceeasi figura severa si autoritara.
- Mergeti si pregatiti-i pe toti sclavii care in curand vor deveni gladiatori. Vreau sa le fac o demonstratie celor din senat. Si pregatiti-i si pe campioni. Campionii mei.
Garzile plecara de indata. Batiatus se intoarse spre Ashur, zambindu-i.
- Amandoi stim ca nu ai venit aici sa iti oferi serviciile. Ce ai sa imi zici? Ce te aduce la o audienta cand sti ca oricum te chemam. Esti servitorul meu preferat. Nu as face o miscare fara tine, spuse Batiatus pe un ton ironic. "Totul fac pe cont propriu. Doar ca putin ajutor nu strica. Niciodata."

Ashur zambi cu subinteles.
- Nevoile mele se pun intotdeauna dupa nevoile tale, dominus. O sa mi le prezint pe ale mele in momentul in care concurenta stapanului meu va fi eliminata...spuse el uitandu-se in pamant, apoi ranji.
- Desigur, Ashur este doar un servitor. Ashur nu ar trebui sa dea sfaturi stapanului...ci doar sugestii. Sunt sigur ca faptul ca gladiatorii lui Solonius nu-si vor face aparitia in arena sub numele sau nu va fi chiar atat de neplacut, dominus. "Batiatus" va fi singurul nume aclamat, desigur, impreuna cu cele ale campionilor sai.

Batiatus ridica o spranceana si pufni in ras.
- Pentur asta te-ai chinuit sa imi ceri o audienta? Puteai sa imi trimiti un mesaj printr-un porumbel. Tu sti cum sa atragi tot felul de pasari.
Isi dadu ochii peste cap si dadu pe gat restul de vin care mai ramasese in pahar, apoi pleca din incapere. Se uita spre garzile care stateau la usi.
- Voi ce faceti? Nimeni nu m-ar ucide in propriul ludus...exista si oameni mai destepti de atat. Am dat ordin ca gladiatorii sa fie pregatiti. Credeti ca trei garzi pot face asta? Miscati-va!
Garzile plecasera de indata, iar Batiatus isi croi drum pana la balcon pregatindu-si discursul in cap. Ajuns acolo intalni toate privirile dusmanilor sai care acum trebuiau sa ii fie prieteni.
- Am dat ordin sa fie pregatiti. Vor fi aici in mai putin de zece minute. Pana atunci v-as ruga sa luati loc si sa serviti un pahar de vin. Naevia, du-te si adu mai mult vin!

Ilythia se uita cu stima spre Lucretia si nu isi intoarse capul sa ii intalneasca privirea lui Batiatus. Zambi spre sotul ei.
- Sper sa merite asteptarea si sa arati ce inseamna casa Batiatus cu adevarat. In arena, poti sa iti demonstrezi puterea prin noroc. Aici , nu mai e vorba de noroc.

Crixus auzi ca magistratul si tot senatul sunt in ludus si stia ca Naevia va fi trimisa sa aduca mai mult vin. Depasi pe fiecare gladiator, dandu-i un cot si aruncandu-i o privire plina de dispret si de ura daca vreunul din ei indraznea sa spuna ceva. Ajuns inauntru unde erau "incaperile" lor, Crixus se opri la barele incaperii de unde se lua vinul, pastrandu-si privirea spre scari si asteptand ca picioarele Naeviei sa paseasca pe ele.

Glaber stranse mana sotiei sale si se apleca spre ea, astfel neriscand ca prostituata batrana a rahatului de batiatus sa auda.
-Scumpo, norocul e pentru sclavi. sopti el, privind spre bijutetiile scumpe pe care ilythia le purta, apoi spre pumnalul de la soldul lui.
- Noi avem altceva mai bun.

Naevia isi tinea spatele drept si rasufla usurata de fiecare data cand privirile o ocoleau. Niciodata nu iesea bine atunci cand una din somitatile antice din Senat insistau asupra ei - si cu situatia financiara a casei Batiatus, Naevia nu era sigura ca Dominus ar fi spus "nu" si de aceasta data.
Cobora scarile gandindu-se la asta, dar inainte sa ajunga macar la jumatate simti ca altcineva era acolo. Se opri.

Batiatus arunca o privire aproape ucigasa spre Glaber.
- Toti avem noroc prietene Glaber. Faptul ca tu nu il ai nu inseamna ca nu exista persoanelor din senat.
Isi ridica o spranceana si ii intinse un pahar cu vin.
- Pentru a te racori. Pe seceta aceasta sa nu cumva sa ti se usuce gatul sau sa te imbolnavesti.
Lua o gura din vin desi stia ca era timpul sa se opreasca.
- Se intampla destul de des oamenilor ca tine. Ca noi.

Crixus isi ridica privirea spre Naevia si o sorbi din priviri. Era mai frumoasa ca de obicei, iar rochia ei de sclava parea o rochie de mireasa pentru el.
- De ce te opresti? Apropie-te.
Crixus zambi, lasandu-si aerul de gladiator in arena.
- Au venit cei din senat. Vor sa ne vada pe noi, campionii. Si sa ii faca de ras pe sclavii care cica vor deveni ca noi.
Pufni si intinse mainile printre gratii.
- Dar acum nu imi mai pasa.

Ilythia nu spue nimic. Nu indraznea sa spuna ceva care putea sa ii faca de ras reputatia ei si a sotului ei. Se multumi doar prin a zambi protesc, prefacut, bucurandu-se de strangerea de mana a sotului ei.

Glaber abia se abtinu sa nu-si inclesteze pumnul pe paharul de vin. La ce vesela proasta avea ludusul ala imputit, era convins ca i s-ar fi sfarmat in maini. Zambi usor, deloc credibil.
- Boala e o intamplare ... atat de nefericita.
Isi inclina usor capul si arunca o scurta privire spre Lucretia, doar atat cat Batiatus sa observe.
- Si ne poate lovi pe toti, intr-adevar, dar mai ales femeile sunt ... fapturi sensibile si minunate. Ar fi pacat sa cada prada unei asa nenorociri, dar totusi asta se intampla adesea.
"Doi pot juca acest joc, rahat hranitor de capre ce esti. Sclavul care-mi curata pisatul are sange mai nobil decat tine."

Naevia renunta sa se mai incerce sa-si opreasca bataile inimii, care o luasera la goana atat de tare de parca statuse toata ziua in soare, sau senzatia ciudata din stomac. "O sa spun ceva gresit. Orice as spune, ar fi gresit. Stiu asta."
- Ar ... ar trebui sa-ti pese, esti ...-
Se opri din vorbit, dar facu un pas inainte, privind in jos.
- Esti Campionul din Capua. sopti mai apoi, uitand sa si clipeasca.

Crixus o privi confuz, intrebandu-se unde ii disparusera sentimentele. Acele sentimente pe care el le simtise atunci in arena cand o privise pentru prima oara. Acele sentimente care i-au facut inima sa tresara intr-un moment de lupa.
- Pentru ei sunt campionul din Capua. Pentru tine sunt doar un simplu gladiator, fara victorii si cu onoare. Pentru tine sunt Crixus, galul.
Desi vroia sa se apropie mai mult de ea nu reusi din cauza gratiilor de fier.
- Nu iti mai tine privirea plecata in fata mea. Nu trebuie sa faci asta. Nu esti tu cea care pleaca priviri si se supune. Cu mine, fi tu insuti.

Batiatus isi intoarse brusc privirea spre sotia lui, apoi zambi spre Ilythia.
- Femeile...cele mai sensibile, cele mai vulnerabile.
Se apropie si o mangaie pe Ilythia pe obraz, apoi pe buclele ei aurii.
- Si totusi atat de folositoare.

Naevia stranse din buze si pleca privirea.
- Nu intelegi. Cu tine nu am voie sa fiu nimic, cu atat mai putin eu insumi!
O parte din ea vroia sa fuga inapoi fara vin, alta doar sa aiba curajul sa treaca prin fata lui si sa ia sticla.

Glaber se smuci ca un caine de lupta cand vazu mana jegosului ala pe fata Ilythiei. Numai gandul la unde ajunse cu mana aia ii intorcea stomacul pe dos.
- Nenoro...-
Se opri si privi cu coada ochiului in spate, unde erau cativa membri de vaza a senatului.
- Folositoare, intradevar. Ce e un nume, un drum politic, un imperiu, fara un mostenitor? intreba Glaber cu un zambet dulce pe buze, sorbind de cateva ori din vin.
"Si exact unde doare. Curva asta vopsita e la fel de stearpa ca o prostituata greaca. E prea destept ca sa nu-si dea seama ca fara un copil, Roma va construi latrine peste ludusul asta."

Crixus se uita spre ea si zambi, un zambet sincer si nefortat.
- Lucretia iti interzice? Scuza-ma...Vroiam sa spun Domina. Domina iti interzice?
Isi dadu ochii peste cap.
- Trebuie sa inveti ca trebuie sa te supui doar atunci cand esti in fata lor, sub ochii lor; iar cand nu, sa iti creezi propria viata. Nu poti sa stai mereu la comanda lor. Isi vor bate joc de tine cum fac cu toata lumea. Tu trebuie sa fi mai speciala, altfel.
Se uita la ea atent, la rochia ei si la cat de perfect statea pe ea si se abtinu sa ii spuna cat de frumoasa e.
- Uita-te la tine. Ai putea fi cine ai vrea sa fi daca ai lasa frica asta la o parte.

Batiatus se uita la Glaber si incepu sa rada.
- Oh, dar ce este un membru al senatului fara o sotie? Un nimic. Un rahat.
Asta esti tu si cu Ilythia si fara ea. - gandi Quintus in timp ce afisa un zambet.
Se uita la Ilythia si ii zambi, plimbanu-se cu mana in decolteul ei.
- Si totusi, trebuie sa si muncesti pentru un mostenitor, iar dupa aparente voi cam pierdeti timpul.
Incepu sa rada, dar nu mai spuse nimic, doar isi mai puse un pahar de vin, privindu-si sotia. Nu sunt eu in masura sa vorbesc.

Ilythia se simti jignita in totalitate. Pe toti Zeii! - injura femeia.
- Dar totusi nu suntem singurii, spuse cu un zambet ironic si prostesc pe buze. Cand apare mostenitorul casei Batiatus, Lucretia?